În urma crizei economice, pentru prima dată după 10 ani de creştere, comerţul bilateral a înregistrat în decursul anului 2009 o scădere în volumul său, atingând doar 4,4 miliarde de Euro. Totuşi, activul ungar a rămas de 1,8 miliarde de Euro. În valoarea volumului total exportul ungar participă cu 3,1 miliarde de Euro (-19%), iar livrările româneşti cu 1,3 miliarde de Euro (-19%).

În decursul anului precedent exportul ungar a scăzut cu 760 milioane de Euro faţă de anul trecut. Livrările ungare în România reprezintă 5,3% din totalul exportului Ungariei. 

Atât în structura exportului ungar, cât şi în celui român în ciuda volumului scăzut domină produsele cu o valoare adăugată înaltă. 

Exportul este compus în proporţie de 74% de produse prelucrate, respectiv maşini, utilaje. Tendinţa crescătoare a proporţiei şi ritmului de livrare a produselor alimentare a rămas constantă în anul precedent, paralel cu pierderea de teren a maşinilor şi instalaţiilor.  

2,3% din totalul achiziţiilor ungare provin din România, ceea ce indică un nivel practic identic cu cel din anul 2008.  

Încă din anul 2000 Ungaria se află încontinuu printre primii 10 parteneri de comerţ exterior ale României, atât în privinţa importurilor cât şi a exporturilor. În totalul importurilor din anul trecut ale României Ungaria ocupă locul 3. 

Investiţiile de capital de origine ungară, sub formă de societăţi mixte au atins nivelul de 927 milioane de USD (644 milioane de Euro) până la sfârşitul anului 2009, situând astfel Ungaria pe locul 10. în rândul investitorilor străini, reprezentând astfel 2,5% din totalul investiţiilor străine în România. Numărul companiilor mixte înregistrate depăşeşte deja 10.000, reprezentând aproape 7% din totalul societăţilor mixte. În decursul anului precedent capitalul subscris de origine ungară a crescut cu 280 milione de Euro, iar numărul societăţilor mixte a crescut cu 7%. 

Permanenta creştere economică din România, care a întrecut cu mult nivelul mediu din Europa, s-a transformat în 2009 în recesiune economică. Scăderea anuală a PIB-ului a întrecut nivelul preconizat de Guvern. Pentru ameliorarea cresterii deficitului bugetar, România în februarie 2009 a apelat la un credit de 20 de miliarde de Euro de la FMI si UE. 

Pe baza datelor statistice, în 2009 s-a înregistrat o scădere a PIB-ului de 7,1%. Cea mai mare scădere faţă de anul precedent s-a înregistrat în domeniul construcţiilor şi în consumul populaţiei, dar în acelaşi timp industria a înregistrat la rândul ei o scădere de 5,5%. 

Nivelul inflaţiei a scăzut faţă de anul precedent, atingând 4,74%, depăşind cu 1,24 puncte procentuale limita superioară a inflaţiei stabilită de Banca Naţională Română. 

În decembrie 2009 ponderea numărului şomerilor (709 mii de persoane) în totalul populaţiei apte a fost de 7,8%, acesta fiind cu 3,4% mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului precedent. 

Deficitul bugetar faţă de PIB conform metodelor de calcul din România a fost de 7,4%. 

Deficitul balanţei de plăţi curente a arătat o îmbunătăţire semnificativă faţă de 2009 atingând 5,05 miliarde de Euro. Astfel deficitul faţă de PIB ajunge undeva în jur de 4,4%. 

În 2007 s-au investit în România sub forma de societăţi mixte 4,8 miliarde de USD (3,5 miliarde de Euro), astfel datele cumulate din 1991 ating 34 de miliarde de USD (25 miliarde de Euro). Banca Naţională Română a raportat la sfârşitul anului înregistrarea de investiţii străine de 4,9 miliarde de Euro, ceea ce faţă de anul 2008 reprezintă o scădere de aproape 50%. 

Exporturile române au reprezentat 29,1 miliarde de Euro, ceea ce reprezintă o scădere de 14% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. 72% din exporturi sunt date de: maşini şi utilaje, vehicule, produse de industrie uşoară şi metalurgică, materiale minerale. 

Importurile, cu o scădere de 32%, au rezultat un volum de 38,9 miliarde de Euro, din care peste 73% au provenit din UE. Aproape 70% din importuri se compun din: maşini şi utilaje, materiale minerale şi chimice, produse metalurgice, vehicule şi produse de industrie uşoară.